I. Ce este stresul si cum se manifesta?

Pentru a putea constientiza stresul la noi si a putea ajunge la strategii pentru a putea sa il gestionam mai bine, trebuie mai intai sa stim ce este acesta, cum se manifesta si cum functioneaza raspunsul la stres. Doua definitii ne pot ajuta aici:

Stresul reprezinta procesele care se desfasoara la nivelul organismului ca raspuns la un stresor si care implica perturbarea starii de echilibru a organismului.

Stresor este orice lucru care impune cerinte asupra corpului si a mintii noastre si prin asta, implica consum de resurse.

Stresul la animale - stresul acut

Daca va imaginati ca sunteti o zebra in savana, mancati niste iarba, beti apa linistiti, practic sunteti intr-o stare de echilibru. Deodata din spate va ataca un leu si va loveste in stomac. Sunteti ranita si trebuie sa plecati de acolo. Cred ca e corect sa spunem ca echilibrul a fost perturbat. Cu siguranta nu mai sunteti zen. Ce se intampla atunci este activarea raspunsul la stres care implica printre altele eliberarea de adrenalina. Este un raspuns inalt adaptativ in aceasta situatie si ce face el este ca redirectioneaza rezervele energetice din organism catre musculatura. Creste tensiunea arteriala, pulsul si frecventa respiratorie si se accelereaza livrarea nutrientilor unde este nevoie de ei, adica la coapse si dumneavoastra, zebra, aveti o sansa mai mare sa supravietuiti. In acelasi timp, proiectele pe termen lung care se desfasoara la nivelul organismului cum ar fi cresterea, repararea tesuturilor, reproducerea si digestia sunt inhibate. Daca fugiti de un leu, nu-I o idee rea sa va reproduceti alta data. In plus, corpul dumneavostra coaguleaza mai bine rana, sistemul imunitar este mai activ, iar creierul este mai alert, proceseaza informatie acut, retine informatie mai bine, in special pe cea cu valenta emotionala. Din nou aceste lucruri sunt modificari necesare si binevenite in aceasta situatie.

Stresul la oameni - stresul cronic

Oamenii activeaza acelasi raspuns cand sunt urmariti de un predator, dar ce facem noi in plus este ca putem activa raspunsul la stres doar daca ne gandim ca urmeaza sa fim scosi din starea de echilibru, avem un raspuns la stres anticipatoriu. Daca este justificat raspunsul, este foarte bine, dar daca nu este nici un stresor real, si facem lucrul asta repetat, intram in taramul stresului cronic, al burnout-ului, al anxietatii, al depresiei.

Zebrele din africa nu se ingrijoreaza despre razboiul din razboaie aflate la mii de kilometri de ele. Dar noi da, putem activa acelasi proces precum zebrele sau alte animale prin intermediul stresului psihologic. Si daca din motive psihologice, fiecare zi este o urgenta, nu ne reparam, nu crestem, nu putem sa planuim pentru viitor.

De multe ori, stresul este benefic, atata timp cat nu este cronic. El produce activare, ne pregateste de actiune si ne creste acuitatea mentala. El semnifica in acelasi timp ca un lucru este important pentru noi, ca este un obiectiv de atins si ca acesta conteaza, de obicei nu ne stresam de lucruri care nu conteaza pentru noi sau care nu ameninta ceva care conteaza pentru noi. Problema apare cand stresul este cronic, si cronic nu inseamna ca este tot timpul, pentru ca persoanele care spun ca sunt stresate tot timpul de fapt au pe parcursul zilei, foarte multe instante de activare a raspunsului la stres, pe termen lung. Acest lucru face ca raspunsul la stres sa devina foarte repede dezadaptativ.

Cum este mediat raspunsul “lupta, ingheata sau fugi?”

Sistemul nervos autonom

Prima componenta care mediaza automat raspunsul “Lupta sau fugi” este sistemul nervos autonom. El e format din 2 parti :

Sistemul nervos parasimpatic

Putem sa-l conceptualizam ca pe un calugar shaolin, care este responsabil de starea vegetativa, de relaxare, se activeaza atunci cand tragem un pui de somn, sau mancam o masa bogata, digestia noastra este activata, si bataile inimii sunt incetinite.

Sistemul nervos simpatic

Putem sa-l conceptualizam ca pe Hulk. Acesta secreta adrenalina, care actioneaza atunci cand suntem atacati de un leu, in timp ce sistemul parasimpatic se opreste din functionare. Cand suntem stresati se activeaza sistemul nervos simpatic si respectiv se secreta adrenalina care ne permite sa activam partile organismului care ne ajuta cel mai mult in acel moment, trimite sangele catre musculatura si organele vitale, cum ar fi inima, plamanii si sa inhibam (prin inhibarea sistemului parasimpatic) cele care ar folosi energie degeaba in momentele alea.

Noi nu suntem nici Hulk, nici Shaolin, suntem ambele varianta, practic noi ne schimbam din shaolin in hulk in functie de cerintele situatiilor cu care avem de-a face si de gandurile noastre.

In momentele in care suntem stresati mai mult decat am vrea sa fim, putem folosi urmatoarea unealta, care functioneaza prin folosirea proprietatilor sistemului nervos simpatic si parasimpatic.

Oftatul fiziologic

Suntem pe un podium, sau intr-o sedinta in care trebuie sa prezentam ceva, si deodata simtim ca inrosim, ne bate inima tare, ne simtim un pic prea alerti si vrem sa ne calmam. Pentru a putea reduce stresul pe moment, cele mai bune unelte pe care le avem sunt cele care actioneaza direct pe sistemul nervos parasimpatic. Ce nu merge pentru a controla stresul: Sa ne spunem “Calmeaza-te”. De fapt, asta ne face sa ne simtim si mai stresati, sau daca ii spunem cuiva sa se calmeze, se intampla acelasi lucru, il facem mai stresat.

Lucrul interesant si care face unealta de care va zic asa eficienta este ca sistemul simpatic nu are o legatura directa cu locurile unde actioneaza, el trimite impulsurile de la creier, prin maduva spinarii si dupa aia la locurile cu pricina, in schimb, cel parasimpatic are o legatura directa, putem sa o conceptualizam ca o maneta care ne ajuta sa combatem stresul in timp real.

Se pare ca noi oftam fiziologic tot timpul ca sa ne calmam dar pare ca uitam in momentele in care suntem stresati sa folosim aceasta unealta si functioneaza in felul urmator: ne bate inima tare, suntem alerti, respiram mai repede si mai superficial, ne simtim activati, asta este tiparul raspunsului la stres. Acum de multe ori ne gandim ca lucrurile astea sunt involuntare, dar uitati cum putem sa actionam pe ele. Cand inspiram, la nivelul abdomenului avem un muschi care se cheama diafragma si care se misca in jos pentru ca se expandeaza plamanii. In momentul ala inima se mareste in spatiul care s-a creat. Inima mai mare, scade presiunea sangelui si acesta se misca mai incet, si deci, creierul primeste un impuls si creste frecventa cardiaca. Deci daca vrem sa ne creasca frecventa cardiaca inspiram mai lung sau inspiram mai viguros decat expiram. Partea interesanta este ca si reversul este adevarat. Daca vrem sa scada frecventa cardiaca, expiram mai lung, sau mai viguros, diafragma se ridica, creste presiunea din inima, creierul primeste impuls sa scada frecventa cardiaca.

Oftatul fiziologic consta intr-un inspir dublu si un expir lung sau viguros. Ceea ce am aflat pana acum este ca daca inspiram adanc sau viguros, creste frecventa cardiaca. Dar ce se intampla aici este ca in momentul in care suntem stresati tindem sa respiram superficial si strangem dioxid de carbon in sange si asta este unul dintre motivele pentru care ne simtim mai nelinistiti, mai agitati, in momentul in care expiram dublu, plamanii se expandeaza, alveolele care erau inchise pana in acel moment se deschid, intra mai mult oxigen, iar cand expiram prelungit sau viguros, scoatem mai mai mult dioxid de carbon din sange. Practic actionam pe doua cai, pe dioxidul de carbon si pe frecventa cardiaca, astfel incat ambele duc la scaderea nelinistii si a agitatiei.

Unealta aceasta functioneaza pe ritmul cardiac in aproximativ 20-30 secunde, si poate fi repetata de 2,3 ori consecutiv, in functie de nevoie, dar tineti minte de cele 20-30 de secunde pentru a nu va ingrijora ca nu isi face efectul pe loc.

Cunoasterea elementelor de baza ale raspunsului la stres si a modului de gestionare a acestuia in timp real poate fi inceputul gestionarii adecvate a acestuia. Pe masura ce intelegeti mai multe despre stres, veti incepe sa intelegeti mai multe despre voi insiva si despre modul in care functionati.